Timp recomandat: 20–25 de minute
Știri, opinii, articole cu dimensiune umană (feature), emisiuni TV, fotografii, ilustrații de artă, infografice, filme și publicitat – toate se regăsesc în conținutul mass-mediei. Fiecare produs își are convențiile (caracteristici scontate sau obișnuite) și principiile sale de etică.
Știrea reprezintă baza jurnalismului, într-un sens metaforic, ea este pâinea jurnalistului. Dimineața, de pe portalurile de știri, sau seara, de la buletinul de știri, un cetățean conștient se informează. Deosebit de utile în economia de timp sunt sintezele de știri (care durează 30 sau 60 de secunde).
Știrile se scriu cel mai des folosind așa-numita „piramidă inversată”. Articolul începe cu un intro direct. Restul informațiilor sunt prezentate în ordine descrescătoare a importanței.
Piramida inversată este una dintre cele mai populare forme de elaborare a articolelor de știri, deoarece în acest mod se prezintă rapid faptele, satisfacând atât necesitățile cititorilor, cât și ale editorilor.
PIRAMIDA INVERSATĂ
O știre de presă trebuie sa răspundă la următoarele întrebări: Cine?, Ce?, Unde?, Când?, Cum? și De ce? Pentru a răspunde la aceste întrebări și pentru a respecta regula „piramidei inversate”, știrea se structurează în trei părți: introducerea, cuprinsul și încheierea.
Introducerea (leadul, definit ca scurt sumar care servește drept preambul la o știre, un articol sau un alt material) este partea cea mai importantă a știrii, deoarece răspunde în puține cuvinte (nu mai mult de 35-40) la cât mai multe dintre cele șase întrebări.
Ea constituie un rezumat al știrii, oferind cele mai importante informații ale acesteia. În plus, rolul ei este de a-l atrage pe cititor (ascultător, telespectator) să parcurgă știrea în totalitate. Din acest motiv, informațiile relatate în introducere trebuie selectate în conformitate cu următoarea ecuație:
cel mai important = cel mai semnificativ + cel mai interesant
Structura piramidei inversate plasează cele mai importante aspecte ale unei știri la început. Esențial pentru această structură este introul de tip cine?, când?, unde? și cum?. Cu cât detaliile sunt mai puțin importante pentru articol, cu atât mai târziu acestea apar în articol.
Organizând informațiile, jurnaliștii iau decizii privind importanța datelor pe care le-au colectat, plasează informațiile în ordine logică și scriu succint. Acest fapt permite cititorilor să citească titlul și primele câteva alineate ale unui articol pentru a afla cele mai importante aspecte ale știrii, chiar dacă nu au timp sau dorință să citească mai departe. Concizia oferă mai multă claritate textului. Amănuntele inutile nu fac decât să estompeze mesajul pe care jurnalistul dorește să-l transmită.
Totodată, folosirea jargonului profesional, a prescurtărilor și a stilului birocratic este total contraindicată. Cu cât exprimarea este mai simplă, cu atât efectul asupra destinatarilor va fi mai puternic. Claritatea, logica și simplitatea trebuie sa fie regulile esențiale în redactarea de materiale destinate difuzării publice.
De regulă, în cuprinsul știrii, jurnalistul trebuie să includă cel puțin două surse distincte în știrea sa. El trebuie să facă distincția între parafrază, citat parțial și citat integral.
Prin parafrazare, reporterul rezumă, cu cuvintele sale, ceea ce s-a afirmat. Acest lucru poate fi necesar în special dacă sursa citatului folosește termeni tehnici, comite greșeli gramaticale sau folosește cuvinte vulgare. Parafraza trebuie să fie mult mai clară decât originalul, care este un enunț mai lung.
Un citat reprezintă între una și trei fraze în cuvintele exacte ale sursei. Citatul nu trebuie să ocupe cea mai mare parte a articolului. Atunci când un fragment al unui citat are sens separat, citatul parțial este utilizat pentru a relata, a sublinia și a clarifica.
Mass-media difuzează atât știri, cât și opinii. Jurnalistul nu are dreptul să-și expună punctul de vedere în raport cu subiectul din știre, dar trebuie să fie informat bine cu privire la sursele sale. La rândul lor, cititorii/radioascultătorii/telespectatorii, pe lângă necesitatea de a cunoaște care este sursa informației, trebuie să se întrebe cu ce scop sunt oferite aceste informații și cum le vor utiliza ei.
Timp recomandat: 20–25 de minute
Știre de nivel local | Știre de nivel național | Știre de nivel internațional | Sursă |
Timp recomandat: 25–30 de minute
Timp recomandat: 20–25 de minute
Timp recomandat: 20–25 de minute