EMI I – ACCESUL LA INFORMAȚIE

Timp recomandat: 20–25 de minute

Sarcină

• Lecturați, în perechi, suportul informațional.
• Identificați două misiuni importante ale jurnalistului în protejarea democrației în societatea contemporană.
• Discutați care sunt  formele de manifestare ale democrației prin media.

SUPORT INFORMAȚIONAL

Democrația înseamnă, printre multe altele, dezbatere și participare. La originile sale, în Agora grecească (piață publică în care aveau loc adunările populare în Grecia antică) sau în Senatul roman, democrația era literalmente participativă. Aceasta se datora condițiilor care existau pentru ca oamenii care aveau o părere despre afacerile publice să și-o poată exprima în public, participând inclusiv la dezbateri și prezentarea altor opinii, inclusiv contrare cu cele proprii. 

La scurt timp, însă, chiar și în vechile republici și/sau imperii, „puterea poporului” a căpătat un caracter reprezentativ. 

„Puterea”, inclusiv cea de a dezbate și participa la edificarea democrației este actualmente delegată unui număr limitat de cetățeni, prin intermediul cărora vocea poporului este auzită, iar deciziile trebuie să fie luate în beneficiul acestuia.

Jurnalistul/-a, în această ecuație deloc simplă de construire a democrației, are un rol extrem de important, fiind un liant, un mediator dintre mase și cei care aplică, prin legi, politici etc. puterea poporului. Declarația UNESCO privind mass-media din 1983 îi atribuie jurnalistului/-ei (și) responsabilitatea socială, care poate/trebuie să se manifeste, printre altele, prin lupta pentru pace, împotriva rasismului, pentru diversitatea culturală etc. 

Altfel spus, jurnalistul/-a trebuie să asigure pluralismul de idei și, totodată, este responsabil/-ă pentru mesajul pe care îl transmite publicului său, și trebuie să fie conștient de faptul că informația partajată influențează opiniile, iar uneori chiar le creează. În funcție de aceste opinii, beneficiarul de informație își fortifică sau își fundamentează, după caz, spiritul civic, înțelegând diferența dintre a fi o ființă umană, și a fi cetățean/-că cu drepturi, dar și cu responsabilități, opinii, spirit critic, inițiative civice și participare.

Pe cetățean nu-l face cetățean doar jurnalistul/-a. Există o mulțime de alți factori care contribuie la acest fapt, inclusiv educația formală și non-formală etc., dar rolul jurnalistului nu poate fi eliminat din acest proces. 

„Câinii de pază ai democrației”?

Despre jurnaliști/-te se spune că sunt „câini de pază ai democrației”, iar democrația presupune nu doar participare, ci și transparență, drepturi, libertate, toleranță. Misiunea jurnalistului/-tei este ca, prin ce scrie, să contribuie la fortificarea democrației. Prin definiție, jurnalistul/-a este persoana care colectează în mod regulat informații de interes public și le distribuie publicului. El trebuie să surprindă realitatea și să scoată la iveală și informații care, în mod obișnuit, sunt trecute cu vederea de oamenii simpli sau sunt ascunse de autorități.

Regimurile totalitare sau cele corupte sunt interesate ca în țară să nu existe presă liberă și independentă, pentru ca poporul să nu afle niciodată despre eventualele „păcate” ale puterii. În majoritatea țărilor, însă, unde există jurnaliști/-e independenți/-te, găsim exemple care arată că unele materiale jurnalistice au dus la răsturnări de guverne sau la demisii răsunătoare. 

Autor: Loretta Handrabura, expertă în Educație pentru media.

(Sursa: Mediacritica.md https://drive.google.com/file/d/1F2jyn4AoKUhBdBZ0-4r8cJcMVf3p5FJD/view)

EMI II – ANALIZA CRITICĂ

Timp recomandat: 15–20 de minute

Studiu de caz

Sarcină

1. Citiți studiul realizat de super trainerul Galina Davîdic cu referire la sechestrarea ziarului regional „Cuvântul” din raionul Rezina.

2. ANALIZAȚI:

– comportamentul autorităților;

– comportamentul celor de la redacția ziarului;

– atitudinea colegilor din mass-media.

1. Discutați, în grup, despre importanța libertății de expresie în ziarele locale. Care sunt riscurile sporite pentru jurnaliștii din teritoriu?
2. Analizați motivul invocat de poliție pentru sechestrare. Opinați dacă este un motiv plauzibil. 

Prezentarea cazului

Joi, 10 mai 2018, în jurul orei 13.35,  zi în care R. Moldova marca Ziua Europei, Poliția din Rezina a stopat automobilul ce transporta tirajul săptămânalului „CUVÂNTUL” pentru cititorii din raioanele Rezina și Telenești. A fost  sechestrat atât mijlocul de transport ce se deplasa de la tipografie la Centrul de Poștă Rezina, cât și ziarele pentru 6,3 ore.  Motivul inițial, invocat de colaboratorii poliției de patrulare, care așteptau mașina la intersecția str. Păcii cu str. Orhei, potrivit șoferului și celor două angajate ale tipografiei care erau de față, a fost lipsa foii de parcurs. Tirajul era transportat, însă, cu automobilul privat al unui angajat al tipografiei care a fost rugat să le transporte, deoarece mașina redacției era la reparație.

Analiza datelor: context

La locul sechestrării ziarului au venit și colaboratorii poliției economice care au cerut actele de însoțire a tirajului. Șoferul le-a prezentat bonul de livrare a ziarului cu ștampila redacției, în care era indicat tirajul – 3773 exemplare. Acesta era tirajul difuzat prin intermediul poștei abonaților ziarului. Pentrui vânzare liberă, ziarul  „Cuvântul” nu este livrat la poștă, deoarece pentru asemenea serviciu nu a fos încheiat contract cu oficiile poștale din regiune. După ce s-au consultat între ei, polițiștii au ridicat automobilul cu tirajul, l-au escortat pe teritoriul inspectoratului, unde a fost sigilat. La ora 19.00 proprietarului automobilului i s-a întocmit proces-verbal cu privire la contravenția „activitate antreprenorială ilegală”, stabilindu-i-se o amendă în mărime de 3000 de lei.

       Între timp, informația despre sechestrarea săptămânalului „Cuvântul”  a ajuns în vizorul opiniei publice, inclusiv a autorităților publice centrale. Astfel, la ora 19.50, după ce i s-a întocmit procesul-verbal despre amendă, șoferului i s-a permis să ia automobilul și tirajul ziarului.  În apărarea ziarului au venit colegii din mass-media, care au făcut publică Declarația Asociației Presei Independente, Centrului pentru Jurnalism Independent, Centrului de Investigații Jurnalistice, Asociației Presei Electronice, Centrului „Acces-Info”, Centrului Media pentru Tineri, Comitetului pentru Libertatea Presei privind sechestrarea ilegală a tirajul ziarului Cuvântul. Știrea  a fost mediatizată către ora 18.00, fiind imediat preluată și comentată de mass-media din republică, autorități și organisme internaționale.

  În aceeași zi, inspectorul-șef al IPR Rezina Igor Botea, afirma pentru postul TV Elita, că automobilul cu tirajul ziarului a fost doar stopat și dus la poliție pentru că ar fi lipsit „actul de proveniență a mărfii”, faptă care se pedepsește conform art. 265 Cod contravențional al RM. Dumnealui mai menționa că după intervenția mass-media pe acest caz a convocat o ședință  cu șefii secțiilor inspectoratului și a dat indicație să fie inițiată o anchetă de serviciu, totodată a intervenit către conducere să fie suspendat din funcție polițistul implicat în această acțiune.

Concretizări din partea redacției 

1. Inspectorul-șef al IPR de la început era la curent cu acțiunile subalternilor.
2. Tirajul era însoțit de bonul de livrare a tirajului ziarului, cu ștampila instituției, care certifica numărul exemplarelor expediate la Centrul de Poștă, act fără de care Poșta nu primește ziarul și care, în prezența șoferului și a două lucrătoare ale tipografiei, a fost ridicat de ofițerul care documenta cazul. Fiecare număr de ziar trimis la centrele de poștă este însoțit de asemenea act, iar împreună cu ultimul număr din lună redacția mai transmite Poștei și o factură de expediție pe toate patru numerele.
3. În curtea poliției, automobilul cu ziare a stat sigilat până la ora 19.50. Când șoferului i s-a permis să ia automobilul și ziarul, bonul de livrare nu mai era, ofițerul declarându-i că nu a văzut și nu a luat nici un bon. Ziarul a ajuns la Poștă însoțit de o factură de expediție emisă între timp de contabilitatea redacției.

Prin Hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, din 14 ianuarie 2019, a fost încetat procesul contravențional împotriva angajatului tipografiei deoarece „vinovăția contravenientului în săvârșirea contravenției incriminate nu și-a găsit pe deplin confirmare în ședința de judecată”.

    Curtea de Apel Chișinău a respins miercuri, 6 februarie 2019, recursul Inspectoratului de Poliție Rezina prin care a fost atacată decizia din 14 ianuarie curent a Judecătoriei  Orhei, cu sediul Rezina, în cazul sechestrării tirajului publicației regionale „Cuvântul” și a automobilului unui angajat al redacției. Curtea a calificat recursul drept nefondat și a lăsat în vigoare hotărârea instanței de fond. Conform acesteia, a fost anulată decizia șefului interimar al Secției Infracțiuni și Fraude Economice a Inspectoratului de Poliție Rezina, Vadim Garpati, privind sancționarea cetățeanului Ion Panfili, angajat al Tipografiei Rezina, care transporta, la 10 mai 2018, la poștă, tirajul ziarului „Cuvântul”.  Astfel, redacția săptămânalului regional Cuvântul a câștigat procesul de judecată!Asistența juridică în acest caz este susținută de Centrul de Investigații Jurnalistice.

Concluzii

Ziaristul Tudor Iașcenco, echipa sa și cititorii ziarului cred că sechestrarea săptămânalului și alte acțiuni de intimidare a jurnaliștilor de la acest ziar ar fi orchestrate de persoane din structurile de conducere a raionului Rezina vizate în mai multe investigatii jurnalistice. Aceste anchete au deconspirat abuzuri, gestionarea frauduloasă a banilor publici de către conducerea raionului Rezina, iar sechestrarea ziarului a fost o metodă de intimidare a ziariștilor.

EMI III – CREAREA DE PRODUS

Timp recomandat: 25–30 de minute

Sarcină

1. Urmăriți filmulețul „Profilul unui bibliotecar modern”, elaborat de super trainerul Natalia Popușoi (https://drive.google.com/file/d/1-jw_2-x8WqfuBuT4UHN-rLkaWFD9-Qkk/view).
2. Discutați, în grup, despre cunoștințele, aptitudinile, acțiunile și valorile pe care trebuie să le demonstreze un bibliotecar modern.

• Elaborați, în grup, portretul robot al unui cetățean conștient și responsabil, conform modelului „Profilul bibliotecarului modern”. 

Fixați:

1.  acțiuni specifice față de consumul său de media;
2. cunoștințe și aptitudini pe care și le-a dezvoltat prin intermediul mass-mediei;
3. valori pe care și le-a educat prin intermediul mass-mediei.

EMI IV – REFLECȚIE ASUPRA TEMEI

Timp recomandat: 20–25 de minute

Sarcină

• Citiți, în perechi, secvența din interviul cu Viorica Zaharia, președintele Consiliului de Presă din Moldova.
• Marcați secvențele ce constituie răspunsul la următoarele întrebări:

1. Pentru ce au fost oferite prestigioasele premii internaționale în jurnalism?
2. Pentru ce ar putea fi oferite premii ale rușinii jurnaliștilor?
3. Care este cauza rupturii dintre presa independentă și instituțiile media angajate?
4. Ce ar trebui să promoveze organizațiile de media, Consiliul de Presă, profesorii universitari?
5. Ce ar putea să îi responsabilizeze pe jurnaliști?

• Utilizând informația din interviu, dezvoltați, cu 1-2 idei, afirmația: „Media este garantul democrației în societatea contemporană, deoarece…”

M.A.: „Presa este câinele de pază al societății”… Reușește presa noastră să se afirme în această postură?

V.Z.: Categoric da. Desigur, nu în măsura în care ne-am dori, mai e nevoie ca instituțiile statului, cele care ar trebui să ofere o reacție la tot ce descoperă presa, să nu fie subordonate cuiva și să aibă deplina capacitate de acțiune. Cred că în aceste condiții, Procuratura, ANI, structurile de securitate internă sau cele care supraveghează abaterile disciplinare s-ar autosesiza mult mai des din articolele din presă și nu ar acționa selectiv. Aud de multe ori istorii în care oamenii, atunci când consideră că sunt supuși unei nedreptăți, își amenință șefii cu „chem presa” și, în mod miraculos, uneori, se rezolvă. Înseamnă că încă suntem o putere. Dar nu mare :).
 

M.A.: Codul deontologic nu este respectat întotdeauna, mai ales, în campaniile electorale. Cine credeți că ar putea să-i responsabilizeze pe jurnaliști?

V.Z.: Propria conștiință. Pentru că indiferent de câte legi și coduri deontologice am face, dacă nu va exista bun simț, bună credință și responsabilitate în exercitarea profesiei situația nu se va schimba. De aceea cred că organizațiile de media, Consiliul de Presă, profesorii universitari ar trebui să fie cât mai vocali în a promova integritatea jurnalistică și valorile jurnalismului de calitate. Pentru propagandă, partizanat politic, manipulare informațională încă nimeni nu a oferit premii de excelență. Poate premii ale rușinii. Dimpotrivă, prestigioasele premii internaționale în jurnalism au fost acordate pentru materiale în urma cărora au căzut guverne, au fost salvate vieți sau au fost demascate scheme internaționale de corupție. Cred că acestea ar trebui să ne fie reperele.
 

M.A.: Vorbim adesea despre lipsa de solidaritate a jurnaliștilor din R. Moldova. Ce credeți că ii dezbină pe reprezentanții mass-media și ce i-ar putea uni?

V.Z.: Onestitatea. Simt o ruptură în ultimii ani între jurnaliștii din presa independentă și cei din instituțiile media angajate. E oarecum firesc, în condițiile în care presa independentă face fact-cheking și demască falsurile din presa partizană. Fără să vrei se creează ruptura. Jurnaliștii vizați se apără, fac atacuri la persoană, spun că pe voi tot vă plătește cineva etc.. Din păcate, nu există o mândrie pentru profesie și reputație. Astea sunt valorile în jurul cărora jurnaliștii se pot coaliza. 

O spun cu regret, dar constat că în primii ani de existență a presei libere din Republica Moldova, am avut o mișcare haotică… am știut doar că (,) comunismul e rău și că ce a făcut presa până în 90 nu a fost bine. Nu am avut însă și niște repere puternice referitoare la deontologie și obligația de a nu minți și a nu manipula. Să nu faci partizanat era înțeles ca „să nu faci partizanat pentru comuniști sau agrarieni”. Să nu faci partizanat pentru opoziție nu era luat în calcul. Dar ăsta tot este partizanat. Abia acum, în ultimii ani, începem să ne dăm seama și să revenim la normele acestei profesii, care nu sunt de azi, au fost inventate cu ani în urmă și spun că, indiferent pentru cine ai minți, tot minciună rămâne.

(Sursa foto: www.ipn.md.

Sursa: http://media-azi.md/ro/stiri/viorica-zaharia-pre%C8%99edinta-consiliului-de-pres%C4%83-din-moldova-%E2%80%9Eun-jurnalist-liber-este-un)

EMI V – ACȚIUNE

Timp recomandat: 10–20 de minute

Sarcină

• În țări precum Suedia, funcționează instituția Ombudsmanului pe problemele presei tipărite. Acesta este mediator în cazul existenței unor plângeri (petiții) la adresa unor redacții, probleme de etică jurnalistică, cazuri de defăimare, manipulare etc. 

1. Scrieți 2-3 probleme pe carte le-ați raporta Ombudsmanului pe media, dacă o asemenea funcție ar exista în Republica Moldova.
2. Numiți calitățile și cunoștințele pe care acesta ar trebui să le posede.