Timp recomandat: 20–25 de minute
În sens larg, etica reprezintă totalitatea normelor de conduită morală care reglementează relațiile dintre oameni, precum și atitudinea lor față de societate, de o anumită clasă socială, de stat, de patrie, de familie. Cu alte cuvinte, etica delimitează limitele dintre Rău–Bine, Corect–Incorect, Adevărat–Fals în relațiile sociale. Întotdeauna există anumite aspecte care, chiar dacă nu sunt reglementate expres în lege, oamenii le cunosc și le respectă.
Etica jurnalistică include un set de norme și reguli, standarde morale, pe care jurnaliștii le respectă în elaborarea materialelor/produselor media. Aceasta presupune respectarea mai multor principii:
Jurnaliștii vor prezenta doar adevărul și nu vor participa la manipularea publicului.
Companiile de presă și jurnaliștii vor reprezenta interesele cetățenilor, nu se vor lăsa cumpărați/corupți și își vor apăra propria independență.
Ei nu vor leza drepturile și sentimentele altor persoane elaborând materiale jurnalistice (articole, fotografii) în scopul creării unor materiale unice sau de scandal. Prin urmare, vor respecta valoarea demnității umane ca valoare supremă.
Jurnaliștii sunt responsabili pentru materialele elaborate cu profesionalism și corectitudine, iar dacă admit greșeli, sunt obligați să le recunoască, iar falsurile să le dezmintă public.
Nu în ultimul rând, jurnaliștii trebuie să fie imparțiali, să prezinte date, iar nu opinii. Ei nu au dreptul să fie afiliați politic în niciun fel, pentru că astfel devin părtinitori.
În condițiile în care consumatorii de știri au foarte multe opțiuni de a se informa din presa scrisă, presa online sau cea audiovizuală, mass-media depinde de credibilitate. Credibilitatea e cartea de vizită a unei instituții de presă și poate fi pierdută atunci când aceasta nu reușește să identifice și să prezinte adevărul, când îi lipsește scepticismul și când nu asigură corectitudinea, echilibrul și claritatea în știri. Credibilitatea poate fi pierdută atunci când mass-media fabrică citate și alte informații, plagiază din lucrările altora și exagerează în privința experienței.
În concluzie, vom sublinia ideea că, prin modelul lor profesional, jurnaliștii au un rol esențial în apărarea principiilor democratice și promovarea culturii media.
Timp recomandat: 20–25 de minute
Jurnalistul Cristi Tabără a prezentat drept reală o imagine trucată. Era vorba despre o imagine din timpul unei conferințe susținute de Maia Sandu, fostă candidată la președinție în Republica Moldova și președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). În cadrul conferinței, în spatele Maiei apăreau tineri cu mesaje pe niște foi albe. Acestea au și fost trucate de cei de la Times New Romanul moldovenesc – Times New Moldovan, o pagină de satiră.
Astfel, mesajul „Abrogați, apoi plecați!” a fost înlocuit cu mesajul „Free Petrenco”, iar un alt titlu a fost înlocuit cu un colaj făcut din imagini în care apăreau alăturați Maia Sandu și… Nicolas Cage, îmbrăcat într-un costum kazah. Un al treilea mesaj, la fel trucaj, spunea „Renato Usatîi, We miss you, We need you”. Imaginea a fost prezentată pe post cu tot cu „watermarkul” (text, logo pentru a proteja un document) TNM (Times New Moldovan).
„Sunt niște oameni acolo care țin în mână tot felul de hârtii și undeva în colțul din stânga sus apare, iată, un domn care se scarpină la nas și pe hârtiuța lui scrie „Free Petrenco”. Problema lui este să-l elibereze pe Petrenco, probabil un personaj pozitiv din istoria Republicii Moldova, care trebuie neapărat eliberat cu ajutorul celor de la PAS”, a spus Tabără, la prezentarea imaginii pe ecran.
Ulterior, în aceeași emisiune, Cristi Tabără a recunoscut că imaginea era un trucaj:
„Se pare că ne-am lăsat păcăliți, am căzut în capcană și trebuie să recunosc că s-a întâmplat asta. Fotografia pe care am arătat-o s-a dovedit a fi o fotografie trucată. Ne-am păcălit, așa că îmi retrag afirmațiile cu privire la ea și la fel și trimiterea către (site-ul n.r.) jurnalul.md, era de fapt o trimitere către un site de satiră. Așa că m-a păcălit.
Îmi retrag și acea afirmație, dar numai acestea, restul rămân valabile din tot ce am spus în emisiune. Sunt obligat de deontologie să recunosc și când mă înșel. De data asta m-am înșelat.”
Timp recomandat: 20–25 de minute
Jurnaliștii sunt factorul decisiv
Libertatea presei nu se apără și respectă însă doar de sus în jos. Cadrul legal este una, atitudinea interioară a fiecărui jurnalist este alta. Mai ales jurnaliștii din țările cu presă liberă ar trebui să fie un exemplu pentru colegii din alte state, care sunt nevoiți să lucreze în condiții mult mai dificile.
Să fiu jurnalistă înseamnă pentru mine să pun mereu sub semnul întrebării propriile mele convingeri și cele ale breslei mele, să contest lucrurile care par sigure. Și să nu mă tem, în context, că aș putea primi aplauze de la publicul greșit. De exemplu o temă din Germania: privesc cu mare îngrijorare întrebarea dacă ar trebui sau nu să discutăm și cu politicienii din formațiunea populistă de dreapta AfD (Alternativa pentru Germania). Dacă ignorăm grupuri politice întregi, politicieni controversați sau alte figuri publice doar pentru că aceștia nu corespund viziunii noastre despre lume, atunci permitem crearea unei găuri în societate și în dezbaterea publică, o gaură care va fi apoi umplută de altcineva.
La final, prin această atitudine facem rău chiar libertății presei, pe care o sărbătorim astăzi.
(Preluat de pe https://www.dw.com/ro/comentariu-trei-propuneri-pentru-libertatea-presei/a-48584805)
Secvența selectată | Comentariul |
Timp recomandat: 20–25 de minute
Timp recomandat: 20–25 de minute