Timp recomandat: 20–25 de minute
Bullyingul este un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Un copil sau un adult care este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel se consideră victimă a bullyingului.
Bullyingul se caracterizează prin:
Prin urmare, vorbim de bullying atunci când acțiunea de intimidare se realizează pe durata unei perioade îndelungate de timp, nu este întâmplătoare, ci intenționată, și este orientată spre o persoană diferită prin ceva: statutul ei social (de ex.: săracă), deficiențe, etnia, confesiunea, particularități fizice.
Identificăm patru forme de bullying: verbal, fizic, social și cyberbullyingul.
Cyberbullyingul presupune hărțuirea în mediul online, reprezentată prin orice act ofensiv, umilitor, abuziv sau de amenințare prin intermediul computerelor, tabletelor sau telefoanelor mobile, și poate include: instant messaging, e-mail, Snapchat, Facebook, Twitter, WhatsApp, Odnoklassniki sau jocurile online. Termenul englezesc a fost lansat de Bill Belsey, specialist canadian în educație, care l-a definit astfel: „Cyberbullyingul implică utilizarea tehnologiilor informaționale și comunicaționale pentru a sprijini un comportament deliberat, repetat și ostil, desfășurat de către un individ sau grup, care este destinat să aducă prejudicii altor persoane.” Termenul se asociază cu intimidare, terorizare, brutalizare, hărțuire și agresiune cibernetică. În cadrul acestui fenomen există victime, hărțuitori și spectatori. Hărțuitorul are scopul de a înjosi, a umili, a speria și a șantaja pe cineva. De cele mai multe ori, el însuși este o victimă a unei forme de abuz sau este o persoană frustrată, care se simte nefericită și își proiectează emoțiile asupra cuiva mai slab decât el.
Rețineți! Numărul celor care asistă la hărțuirea în mediul online este mereu în creștere din cauza posibilității de a copia, a republica sau de a distribui conținutul de intimidare și șantaj postat. Prin urmare, este important să spuneți NU acestei acțiuni, să nu deveniți spectatori și să adoptați o atitudine de suport față de victimă, taxând comportamentul hărțuitorilor.
O formă a cuberbullyingului este defăimarea, care începe de la anumite caracteristici particulare ale cuiva. Chiar și unele preferințe ale persoanei pot deveni subiect de tachinare. Intimidarea și amenințarea este următorul pas, ce se realizează prin mesaje sau comentarii răutăcioase. Ele pot fi trimise în privat ori, mai grav, făcute publice și distribuite de alți hărțuitori sau internauți iresponsabili, care nu analizează critic și nu își pun întrebări asupra consecințelor.
Șantajul este o altă formă de cyberbullying, când victima este amenințată cu divulgarea anumitor informații personale. De exemplu, dacă victima a trimis fotografii în ipostaze intime, acestea pot fi utilizate ca instrumente de șantaj. Cuberbullyingul poate include toate formele de bullying, inclusiv cel social – victima este exclusă din anumite grupuri și nu este acceptată, i se adresează online mesaje și comentarii cu caracter denigrator, precum că nu este demn să facă parte din acel grup.
În cazul în care prin hărțuirea online se recurge la acțiuni de șantaj, amenințări sau la încălcarea inviolabilității vieții personale, victima ar trebui să depună o plângere penală. Din păcate, legislația Republicii Moldova nu prevede un cadru legal sub incidența căruia ar cădea infracțiuni de tipul hărțuirii online. În cazul reglementărilor Codului penal al Republicii Moldova nr. 985/2002, s-ar putea apela la infracțiuni incidente, cum ar fi: șantajul (art. 189), încălcarea inviolabilității vieții personale (art. 177), amenințarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, hărțuirea sexuală (art. 173).
Rețineți! Dacă cineva devine victimă a cyberbullyingului, este important să ceară ajutor, să salveze postările denigratoare, făcând o captură de ecran, să înceteze comunicarea online cu agresorul, să-l blocheze și să-l raporteze.
Timp recomandat: 15–20 de minute
Hărțuirea online sau cyberbullyingul (http://mediacritica.md/ro/tutorial-digital-hartuirea-online-sau-cyberbullying)
Timp recomandat: 25–30 de minute
Pentru a preveni abuzul online:
REGULA 1 | REGULA 2 | REGULA 3 |
Timp recomandat: 20–25 de minute
Studiu de caz
Cazul Amanda Todd, adolescenta de 15 ani care a devenit victimă a cyberbullyingului, a ajuns cunoscut în întreaga lume și a modificat legislația cu privire la cyberbullying în Canada. În anul 2012, ea a postat pe Youtube filmulețul Povestea mea: Luptă, intimidare, sinucidere şi autoagresiune, în care a folosit o serie de carduri flash dezvăluindu-şi experienţa ei de a fi agresată.
Un străin a convins-o pe Amanda Todd să-şi arate sânii goi, iar mai târziu individul a şantajat-o şi ameninţat-o că expune fotografia pe internet dacă nu face şi un „show”. Amanda Todd mai spune că în timpul vacanței următoare de Crăciun, poliţia a informat-o că fotografia deja circula pe Internet. Vestea i-a provocat Amandei Todd o imensă anxietate, iar ulterior, la scurt timp, a fost diagnosticată cu depresie majoră şi tulburare de panică. Familia ei s-a mutat într-o casă nouă, dar ea a început să ia droguri şi să consume alcool. Şase luni mai târziu, alte mesaje postate pe reţelele sociale au reînceput abuzul.
Amanda Todd a fost umilită de către alţi elevi din noua ei şcoală pentru notele sale mici (ea avea dizabilităţi de învăţare), dar şi pentru timpul petrecut în spital pentru a trata depresia ei severă.
Timp recomandat: 20 de minute