EMI I – ACCESUL LA INFORMAȚIE

Timp recomandat: 20–25 de minute

Sarcină

• Lecturați, în cheia tehnicii Re-quest, suportul informațional.

SUPORT INFORMAȚIONAL

Fotografia reprezintă limbajul universal al jurnalismului. Deși a fost inventată pe la 1840, fotografia a început să apară în ziare abia în 1880. La începutul secolului XX, fotografiile au devenit elemente obișnuite în ziare. Astăzi le putem vedea peste tot – la televizor, online și în media socială. Ele sunt incluse în galerii foto, video și în documentare. Fotografiile nu doar documentează un eveniment și ilustrează textul și voiceoverul, ele ajută la relatarea istoriei într-un mod în care articolele nu pot să o facă. 

          Există mai multe tipuri de fotografii utilizate de mass-media.

Fotografiile portret sunt mai formale și deseori utilizate cu subiecte despre alegeri, numiri în funcții și alte știri în care recunoașterea înfățișării face parte din istorie.

„Armata în obiectiv”: Portret FOTO: Leonid Scolnîi

Fotografiile regizate sunt utilizate de cele mai multe ori cu articolele de dimensiune umană, unde artistismul și stabilirea legăturii emoționale cu cititorul și privitorul îmbunătățesc articolul. Fotojurnaliștii nu utilizează niciodată fotografii regizate pentru mass-media. 

Fotografiile autentice și cele de acțiune capturează evenimentele și acțiunile în momentul în care ele au loc în realitate. Fotojurnaliștii au grijă să nu modifice realitatea atunci  când solicită subiecților să pozeze pentru fotografie.

Fotografia de presă reprezintă una dintre probele pe care le folosește jurnalistul atunci când relatează despre un fapt. Dacă vorbește, de exemplu, despre un miting de protest, fotografia de la eveniment confirmă locul desfășurării, numărul aproximativ al participanților, atmosfera și revendicările manifestanților. Fără o imagine de la fața locului, cititorilor le-ar fi mai greu să creadă că, într-adevăr, a avut loc un protest.

Fotografiile de presă nu pot fi publicate în niciun caz fără legendă. Legenda este textul care însoțește fotografia, explică cine apare în imagine și ce moment anume este surprins. Legenda conține, în sine, o istorie. Dacă legenda lipsește, fotografia poate fi înțeleasă greșit, interpretată în diferite moduri, ceea ce duce la manipulare prin imagini. În legendă, de regulă, răspundem la întrebările: Cine? Ce? Unde? Când? Aceasta este laconică și se redactează la timpul prezent.

Fotojurnaliștii sunt jurnaliști specializați în realizarea instantaneelor. Aceștia muncesc pe teren, se află în permanență pe stradă, la evenimente, între oameni. Adeseori, jurnaliștii își pun viața în pericol pentru a putea realiza fotografii autentice din zonele fierbinți, unde au loc războaie sau în diferite altercații stradale.  Ei trebuie să surprindă realitatea pe care o văd pentru a o transmite fidel cetățenilor, întrucât aceștia își propun să povestească prin imagini istorii de viață. Fotografiile nu trebuie manipulate în scopul de a distorsiona valoarea știrii sau de a dezinforma. Imaginile manipulate trebuie marcate cu sintagma „ilustrație foto”.

EMI II – ANALIZA CRITICĂ

Timp recomandat: 15–20 de minute

Sarcină

1. Analizați cazurile propuse.
2. Selectați opțiunea corect/incorect în raport cu principiile etice care se aplică fotografiei de presă în cele 6 cazuri ilustrate.
3. Discutați, în grup, opțiunile.
4. Citiți fragmentul de text preluat din „Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști”, elaborat de către Asociația Presei Independente.
5. Reveniți la opțiunile selectate și autoevaluați-vă la nivel de echipă.
6. Selectați alte informații noi și utile din articol cu referire la etica jurnalismului.

Aceleași principii etice care se aplică textului jurnalistic trebuie aplicate și fotografiei. Vom avea grijă când utilizăm fotografii ale unor persoane necunoscute pentru a ilustra un articol de interes general. Am scris un articol despre bandele de stradă. Pentru a ilustra articolul, reporterul caută prin internet o fotografie-simbol. Ca rezultat, apare articolul însoțit de o fotografie în care sunt câțiva tineri care nu au nicio legătură cu subiectul. Astfel, reporterul a lezat drepturile persoanelor din poză și nu a respectat dreptul de autor.

 Fotoreporterul va respecta intimitatea persoanelor și va cere permisiunea de a le face fotografii, cu excepția cazului în care persoana se află într-un loc public. Intervievăm o persoană publică într-un loc public – avem dreptul să nu cerem permisiunea pentru a o fotografia. Intervievăm într-un loc public o persoană care nu este o persoană publică – avem dreptul să nu cerem permisiunea pentru a o fotografia. Intervievăm o persoană publică într-un cadru privat – vom cere neapărat permisiunea pentru a o fotografia. Intervievăm într-un cadru privat o persoană care nu este persoană publică – vom cere neapărat permisiunea pentru a o fotografia. 

Nici în cadru privat și nici în cel public nu avem dreptul să fotografiem un minor fără permisiunea părinților, tutorelui sau a altui reprezentant legal, excepție sunt situațiile în care surprindem că minorul este agresat, este implicat într-un accident sau i se încalcă drepturile. Însă pentru a publica fotografiile este necesar acordul părinților, al tutorelui sau al reprezentantului legal. Avem dreptul să fotografiem minori, fără acordul părinților, tutorelui sau al altui reprezentant legal, în cazul în care aceștia se manifestă într-un loc public, într-o ceremonie sau acțiune publică (concerte, acțiuni etc.). 

Vom avea grijă să fotografiem persoanele de la distanța de un metru. Nu avem dreptul să intrăm pe un spațiu privat și să fotografiem fără acordul proprietarului sau al celui care arendează terenul sau încăperea (pentru a fotografia pe cineva la o petrecere vom cere permisiunea celui care a arendat restaurantul). Nu vom manipula subiectul sau subiecții fotografiei pentru a face poza mai spectaculoasă. Fotografiile trebuie să reprezinte realitatea cu cât mai multă acuratețe. 

Vom folosi tehnica electronică doar pentru a îmbunătăți calitatea fotografiei (de exemplu, pentru a o face mai clară sau pentru a o mări, dacă este necesar), și doar până la un punct. Niciodată nu vom folosi programele de lucru cu fotografiile pentru a crea o impresie falsă asupra persoanelor și evenimentelor reprezentate. Excepție sunt colajele decente. Acestea însă vor fi neapărat însoțite de inscripția „COLAJ”. 

Vom avea grijă să nu publicăm fotografii șocante, al căror conținut violent sau indecent poate provoca anumite stări psihice negative asupra cititorilor. Vom evita publicarea fotografiilor sângeroase de la un accident grav sau de la locul unei crime. În cazul cadavrelor care nimeresc într-o poză de ansamblu, vom proteja tehnic cadavrul. De asemenea, vom evita să publicăm nuduri fără protecția tehnică a zonelor intime. Vom respecta diversitatea și vom evita să prezentăm dezechilibrat în imagini anumite etnii sau categorii sociale. Vom prezenta, pe cât e posibil, în imagini bărbați și femei.

(Sursa: Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști, Asociația Presei Independente).

EMI III –  CREAREA DE PRODUS

Timp recomandat: 25–30 de minute

Sarcină

1. Încărcați fotografiile pe Google images și aflați în ce contexte au fost utilizate.
2. Lucrând în echipe, elaborați legende proprii pentru fotografiile propuse.
3. Faceți schimb de legende cu celelalte echipe.
4. Analizați legendele și îmbunătățiți-le, după caz.

EMI IV – REFLECȚIE ASUPRA TEMEI

Timp recomandat: 20–25 de minute

Sarcină

2. Urmăriți filmul „O fracțiune de secundă (One hundredth of a second)”, accesând  linkul https://www.youtube.com/watch?v=EnbcMK9z16o&t=145s.
3. Împărțiți-vă în echipe și aduceți argumente pro și contra afirmației: „Jurnalista a încălcat codul deontologic.”
4. Comentați ce acțiuni ale jurnalistei trezesc admirația sau provoacă nedumerire și supărare? Argumentați.

EMI V – ACȚIUNE

Timp recomandat: 20–25 de minute

Sarcină

1. Realizați o listă de contexte în care utilizați fotografia pentru a promova activitatea bibliotecii sau a altor instituții din comunitatea dumneavoastră.
2. Potriviți următoarele situații în care se fotografiază personalul și vizitatorii bibliotecii pentru site-ul instituției sau pentru a oferi materiale de publicitate, identificând scopul fiecărei fotografii în parte.