1.Importanța inovației și creativității în biblioteci

[tx_row]
[tx_column size=”1/2″][tx_button style=”default” text=”<Inovatia în biblioteci” url=”https://abrm.md/?page_id=3209″ color=”#81d742″ textcolor=”#ffffff”][/tx_column]
[tx_column size=”1/2″][tx_button style=”default” text=”2.Ce înseamnă să fii un bibliotecar inovator?>” url=”https://abrm.md/?page_id=3245″ color=”#81d742″ textcolor=”#ffffff”][/tx_column]
[/tx_row]

Activitatea # 1

Ce au în comun toate aceste lucruri?

(Conform experților de la Biblioteca Congresului)

Se spune că singurul și cel mai important factor care poate să influențeze creșterea unei organizații în viitor este inovarea. Și de asemenea, inovarea este una dintre cele mai importante preocupări ale liderilor organizațiilor mari la nivel global, așa cum arată mai multe studii efectuate în ultimii ani, ceea ce arată că organizațiile au înțeles că prin inovare vor reuși să obțină rezultate maxime. Este foarte interesant faptul că organizațiile au înțeles că pentru ca inovarea să aducă rezultatele scontate, este nevoie să creionezi și să implementezi o strategie de inovare care este axată mai ales pe oameni și tehnologie.

Inovația a fost definită în multe moduri diferite de către diferiți specialiști. În DEX se menționează că inovația este: “1) o noutate, schimbare, prefacere, sau 2) rezolvarea unei probleme de tehnică sau de organizare a muncii cu scopul îmbunătățirii (productivității) muncii, perfecționării tehnice sau raționalizării soluțiilor aplicate”. Dicționarul Merriam-Webster Online prezintă o definiție cu sens larg a inovației: “1) introducerea a ceva nou, sau 2) o idee nouă, o metodă nouă sau un dispozitiv nou”. Inovarea este un proces (acțiunea de a inova), iar inovația este rezultatul unui proces de inovare.

Inovația nu se limitează la știință și tehnologie. În sens larg, inovația poate fi și socială (în sisteme sociale), artistică, în domeniul administrativ, în afaceri, în îngrijirea medicală etc. Tipul de inovație este un diferențiator obișnuit utilizat în literatură.

Pentru ca biblioteca să corespundă cerințelor și provocărilor secolului XXI, aceasta trebuie să introducă elemente de inovație atât la nivel de produs (servicii), cât și la nivel de proces, marketing și management organizațional.

Manualul OSLO versiunea 3 din 2005 a propus clasificarea inovațiilor în patru categorii:

1) inovația de produs;

2) inovația de proces;

3) inovația de marketing;

4) inovația organizațională.

Sursa: Prima ediție a Manualului OSLO, realizată în 1992, a permis – ca instrument de lucru – demonstrarea posibilitatii de a se dezvolta și colecta date pentru caracterizarea complexului proces al inovării. Manualul OSLO a stabilit standardul pentru Innovation Scoreboard, publicat anual de catre Comisia Europeană. A doua editie a Manualului OSLO stabilește cadrul general al conceptelor, definițiilor și metodologiei. Le actualizeaza, pentru a încorpora experiența supravegherilor precedente și întelegerea din ce în ce mai completă a procesului de inovare.

Activitatea # 2

Ce este creativitatea? Citate celebre.

Meseria de bibliotecar presupune multă creativitate și inovație. În care dintre aceste citate vă regăsiți? Explicați cum anume. Oferiți exemple din activitatea pe care o desfășurați la bibliotecă.

Activitatea # 3

Ce este creativitatea ?

Creativitatea este un proces mental și social care implică generarea unor idei sau concepte noi, sau noi asocieri ale minții creative între idei sau concepte existente. Creativitatea este un concept multidimensional și se poate manifesta în multiple domenii. În Dicționarul enciclopedic (1993) creativitatea este definită ca “trăsătură complexă a personalității umane, constând în capacitatea de a realiza ceva nou, original”. Dicționarul Webster (1996) oferă trei semnificații ale creativității: starea sau calitatea de a fi creativ; abilitatea de a transcende ideile, regulile, modelele, relațiile tradiționale și de a crea noi și semnificative idei, forme, metode, interpretări etc.; originalitate sau imaginație; procesul prin care se utilizează abilitatea creativă. Enciclopedia Britannica prezintă o definiție concentrată pe obiectivele activității creative: creativitatea este “abilitatea de a face sau, altfel spus, de a produce ceva nou, fie o nouă soluție a unei probleme, fie o nouă metodă sau un dispozitiv nou sau un nou obiect artistic ori o nouă formă artistică”. Dicționarul ROBERT (1996) include o definiție concisă: crėativitė -după engl. creativity -putere de creație, de invenție.

Lucru în echipe.

Creați un poster sau infografic pentru următoarele:

1) Care sunt cei trei factori care pot determina creativitatea individuală ? Care dintre acești factori sunt relevanți pentru bibliotecari ?

2) Care sunt caracteristicile persoanelor creative ? Care dintre acestea se referă la profesia de bibliotecar?

3) Care este modelul procesului de creație elaborat de către Alex Osborn (1953) , creatorul metodei brainstorming pentru stimularea gândirii creative? Exemplificați prin intermediul unui serviciu de bibliotecă nou pe care l-ați creat anul acesta.

4) Care sunt instrumentele pentru stimularea creativității? (includeți cel puțin 6 metode și instrumente). Care dintre aceste metode le utilizați în activitatea Dvs de zi cu zi și care sunt noi?

SURSA WIKIPEDIA

Activitatea # 4

Ce presupune inovația în biblioteci?

Sunteți sau nu de acord cu cele expuse în frazele de mai jos? Aduceți argumente.

a) Inovațiile în biblioteci includ timp și efort intelectual pentru studiul ideii, plus timp și efort pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a acestei idei.

b) Inovația din biblioteci începe cu idei creative, bibliotecari creativi și echipe competente.

c) Biblioteca trebue să fie un mediu mai confortabil, mai operațional, cu interior atractiv.

d) Marketingul inovațional schimbă rolul și scopul unei biblioteci moderne, care este un spațiu de libertate intelectuală, de creativitate și inventivitate

e) Inovarea în bibliotecă nu vine din „nimic”. Ea apare din tradiții, din aspectele fundamentale ale Bibliotecii: organizatorice și tehnologice.

f) Pentru a fi în pas cu inovațiile tehnologice, bibliotecile trebuie să răspundă rapid la schimbările legate de digitalizarea societății prin crearea unor servicii moderne, atractive pentru toate vârstele și cu utilizarea activă a resurselor web.

g) Un bibliotecar modern este nu doar un angajat public – el este un coordonator eficient de resurse, un facilitator, un creator de idei noi, un manager de proiecte și servicii inovatoare și un ghid al întregii comunități.

Activitatea # 5

De unde se pot inspira bibliotecile?

Care dintre aceste surse de creativitate și inovație sunt cele mai importante? Argumentați răspunsul.

Activitatea # 6

Ce părere aveți despre aceste exemple de inovații în biblioteci? Plasați impresiile Dvs în secțiunea ”Comentarii”.

În 2014, Biblioteca Publică din San Diego a lansat proiectul IDEA Lab (Laboratorul de Idei), scopul căruia este să ofere studenților posibilitatea de a explora și învăța tehnologiile informaționale moderne cu ajutorul colegilor. În cadrul acestui laborator sunt angajați studenți Afro-Americani sau Latino din medii defavorizate care moderează o serie de workshop-uri pentru colegii lor – de exemplu cum să utilizeze Photoshop sau să creeze filme digitale. Fiecare student lucrează în echipă cu un bibliotecar care îi ajută să-și planifice cariera și viitorul academic și profesional.

Începând din anul 2014 Biblioteca Publică din Brooklyn oferă “ servicii tranziționale” (transitional services) care au ca scop oferirea de resurse persoanelor fără adăpost. De exemplu, aceste persoane pot închiria un dulap în care își pot păstra lucrurile personale în timp ce își caută de lucru. Bibliotecarii ajută aceste persoane să se adreseeze la medic sau să caute oportunități de angajare. Un alt exemplu este și serviciul care oferă posibilitate copiilor să citească cărți împreună cu părinții lor care sunt în închisori. În SUA circa 2.7 milioane de copii Americani au unul dintre părinți în închisoare. Multe închisori nu au acces la biblioteci iar Proiectul TeleStory Project permite acestor copii să comunice cu părinții lor și să citească cărți împreună prin intermediul ”vizitelor video”.

În Norvegia școlile oferă activități după masă pentru elevii până în clasa a 5-a. Părinții care sunt la muncă și au copii mai mari adesea se află în dificultate. Serviciul Biblo Toyen este un spațiu special amenajat în biblioteci pentru ca elevii din clasele mai mari să poată să se joace, să citească sau să se distreze până la finele zilei de muncă a părinților. Spațiile acestea arată ca niște adevărate terenuri de joacă tematice, dotate cu mașinuțe, mini bucătării, seturi de Lego, corturi, aparate de joc, echpamente sportive și rafturi pline de cu cărți colorate.

Biblioteca Publică din Dallas a creat un parteneriat cu ziarul Dallas Morning News în cadrul căruia elevii de la liceele din oraș pot studia arta jurnalismului în parteneriat cu jurnaliștii implicați în program. Mentorii și elevii utilizează resursele bibliotecii în procesul de învățare-predare-evaluare. Elevii au posibilitatea să învețe cum să creeze noutăți atât la bibliotecă, cât și în cadrul vizitelor la ziarul Dallas Morning News.

Biblioteca Publică Northern Onondaga Public Library din Cicero, New York, oferă serviciul LibraryFarm în cadrul căruia utilizatorii pot închiria un petic de pământ pentru a planta diferite plante, legume sau flori. Acest serviciu promovează “food literacy,” adică o modalitate autentică de a învăța copii de la orașe de unde vine mâncarea, cum crește ea și prin ce se deosebește mâncarea organică de cea care conține conservanți sau alți aditivi.

Mulți utilizatori nu ajung la bibiotecă din cauza programului încărcat sau pentru că bibliotecile nu sunt amplasate în locații comode. Bokomaten este un aparat de împrumutat cărți monitorizat de către Biblioteca Suedeză. Cu ajutorul cardului utilizatorului puteți închiria orice carte din lista propusă. Aceste mașini sunt amplasate în stațiile de metrou și în alte locații unde este trafic intens.

Activitatea # 7

Ce oportunități de dezvoltare are biblioteca din secolul XXI ?

Inovația pornește de la studierea atentă a necesitățlor comunităților și provocărilor cu care se confruntă aceastea. Biblioteca poate deveni promotor al schimbării de ordin cultural, educațional, economic și social. Aceasta trebuie nu doar să răspundă prompt la solicitările comunității, dar și să anticipeze nevoile acesteia. Studiați informația din cele trei secțiuni. Creați un poster utilizând unul dintre șabloanele de mai jos care ar răspunde la întrebarea:

Cum ar putea bibliotecile beneficia de pe urma acestor schimbări din societatea modernă?

În perioada sovietică în Republica Moldova majoritatea activităților culturale erau organizate în casele de cultură, prezente în fiecare localitate din țară. Acestea reprezentau centre comunitare importante deseori dotate cu instalații de cinematograf cu ecran lat, biblioteci, case ale pionierilor, orchestre de muzică populară, etc. După destrămarea Uniunii Sovietice majoritatea caselor de cultură au fost abandonate sau și-au redus semnificativ activitatea. Cum ar putea bibliotecile din localitățile respective compensa lipsa caselor de cultură?

In ziua de astăzi jumatate din populație de pe glob este prezentă on line. În Europa trei persoane din patru sunt active în mediul online. În Republica Moldova circa 97% din tineri utilizează diverse rețele de scializare și motoare de căutare în cadrul procesului de studii. În cazul business-ului mic, rata de accesare a Internetului este de circa 83% conform unui studiu efectuat de către Magenta Consulting (sursa). Tot mai mulți cetățeni din țara noastră utilizează activ tabletele, telefoanele mobile și alte tehnologii moderne pentru muncă, studii, hobby și carieră. Cum ar putea bibliotecile utiliza Internetul pentru a atrage cât mai mulți utilizatori?

În 2007 în Republica Moldova a fost lansată reforma de optimizare a școlilor. În 2015, din cauza lichidării școlilor cu puțini copii la sate, au rămas 1268, adică au fost închise 176 de instituții. Necesitatea închiderii școlilor se explică prin reducerea populației în țară și, respectiv, a numărului de elevi. Dacă în 2007 aveam 446 de mii de elevi, atunci în 2015 – 324 de mii. Potrivit datelor preliminare, în 2016, numărul acestora a devenit și mai mic – 315 mii. Demografii constată: în ultimii 15 ani, în Moldova are loc procesul de depopulare, fără semne vizibile de restabilire. Doar din Chișinău, potrivit datelor oficiale, anual pleacă peste o mie de copii (Sursa). Cum ar putea să se implice în viața comunității bibliotecile din acele regiuni în care au fost închise școlile?

Republica Moldova se află printre statele cu cele mai acute forme de exod al populaţiei, conform numeroaselor studii elaborate de către experții naționali și internaționali. Până la finele anului 2015, din Republica Moldova a emigrat 21,8% din populaţie. Republica Moldova se situează pe scara exodului alături de state precum Albania, Portugalia, Muntenegru, Croaţia sau Lituania. Cel mai înalt exod al populației se înregistrează în regiunile din nordul și sudul Republicii Moldova, în apropierea frontierei cu Ucraina și România, unde acest indice este mai mare decît media pe țară. Cei mai alarmanți indicatori se înregistrează în nordul și sudul țării, în particular în raioanele Cimișlia (42,4), Taraclia (40,2), Briceni (37,4), Dondușeni (32,7) și Ocnița (30,7). Acești indicatori atestă un nivel scăzut al creșterii naturale a numărului populației și un exod masiv al oamenilor în regiunile limitrofe ale Moldovei. Cum ar putea bibliotecile să se implice în soluționarea acestei probleme la nivel național?