Instruire nonformală ABRM

Accesul la informație în biblioteci

Impunerea cenzurii, restricțiile privind accesul la informație, evitarea înlăturării barierelor fizice de acces la bibliotecă, filtrarea accesului la internet, limitarea intelectuală și economică a bibliotecilor și intimidarea confidențialității informației personale sunt doar câteva subiecte cu care se confruntă conceptul de libertate intelectuală în secolul douăzeci și unu. Aceste subiecte au devenit de o actualitate iminentă a practicii bibliotecare, în mod special acum când bibliotecile au devenit piloni importanți ai societății informaționale.

O societate democratică, deschisă spre valorile intelectuale promovează dreptul fiecărui cetățean la libera exprimare, informație, propria opinie, discernământ, opunere, confidențialitate și intimitate. Iar în acest context bibliotecile devin portaluri spre promovarea valorilor democratice.

Multiplele preocupări în activitatea practică bibliotecară devin problematici stringente, diverse perspective oferă soluții ambigue și variate situații prezintă răspunsuri divergente. Astfel o analiză critică, având la bază cunoștințe teoretice și practice, va permite investigarea conceptului de libertate intelectuală în mediul social, în cadrul căruia problemele libertății intelectuale au impact vizibil asupra vieții personale și activității profesionale; bibliotecar, unde confidențialitatea, propria opinie și dreptul la exprimare sunt înstrăinate de contextul politic și social; și cel electronic, în care cele mai complexe și dificile subiecte relevante libertății intelectuale se circumscriu.

Negocieri și conflicte

Spectrul tematic al cursului cuprinde analiza a două fenomene – conflictele, indispensabile activității oricărei instituții, organizații, etc., inclusiv structurilor infodocumentare, cât și negocierea, tactică oportună în vederea remedierii acestora.

Conflictele, sub multiplele forme de manifestare pot avea o influență duală, constructivă atunci când contribuie la sporirea inovațiilor și la soluționarea problemelor de serviciu dar, în același timp, pot avea o acțiune destructivă cu efecte pe termen lung, atunci când la baza declanșării acestora stau situații și persoane care amplifică semnificația acestora. În activitatea oricărei instituții conflictele reprezintă una din cele mai complexe şi dificile probleme ale managementului în lucru cu personalul; influențează asupra climatului social – psihologic al individului, colectivului, echipei, cât și asupra performanței în activitățile prestate. Cauzele declanșării conflictelor în instituțiile infodocumentare sunt multiple (incompatibilitate psihologică și profesională între colaboratori, motivația, aprecierea și remunerarea diferită, neînțelegeri spontane între bibliotecari și utilizatori, etc.), contextele și arhitectura acestora este diversă, fapt ce servește drept temei pentru pregătirea studenților, pe perioada studiilor de licență, în sensul prevenirii ori gestionării constructive a conflictelor în mediul profesional.

Cursul urmăreşte să ofere competenţe de bază pentru înţelegerea şi rezolvarea conflictului. Este destinat personalului din instituţiile infodocumentare în cadrul programului de formare profesională continuă.

Inițiere în CZU    

Considerată una dintre cele mai importante clasificări bibliografice, Clasificarea Zecimală Universală răspunde necesităţilor din domeniul infodocumentar de organizare a documentelor, a diverselor colecţii în funcţie de conținutul tematic al acestora, în funcție de subiecte şi nu este aplicabilă doar în cadrul bibliotecilor, fapt care a fost evident încă de la crearea acesteia.

În secolul XXI, clasificarea continuă să rămână un instrument util în activitatea infodocumentară, perfect adaptat existenței a trei factori care particularizează universul biblioteconomiei contemporane: informatizarea serviciilor, partajarea bazelor de date ale bibliotecilor şi globalizarea activităţilor infodocumentare.

Percepţia clasificării în secolul XXI, ca fiind un lucru învechit şi lipsit de utilitate, este greşită. Clasificarea îşi menţine utilitatea şi în universul contemporan al biblioteconomiei şi ştiinţei informaţiei, atât în relaţia cu utilizatorii şi oferirea de referinţe infodocumentare, cât şi în colaborarea dintre bibliotecari din diverse ţări, cât şi în structurarea unor instrumente de cercetare, cum sunt bibliografiile (de pildă, bibliografiile naţionale sau bibliografiile cărţilor în curs de apariţie).

Cadrul legislativ și normativ al bibliotecii

Disciplina are drept scop iniţierea studenților în cunoaşterea aspectelor juridice în activitatea bibliotecilor şi a instituţiilor info-documentare şi caracteristicelor esenţiale ale politicii naţionale în domeniul biblioteconomiei. Obiectivele cheie ale disciplinei reprezintă: prezentarea istorică a evoluţiei cadrului legislativ şi politicii în domeniul bibliotecilor (inclusiv al instituţiilor info-documentare) al R.M. şi internaţionale; însuşirea normelor juridice ce dirijează activitatea bibliotecilor și obţinerea cunoştinţelor şi abilităţilor practice în interpretarea actelor normative esențiale activităţii bibliotecare

Cursul urmăreşte să ofere competenţe de bază pentru înţelegerea şi aplicarea legislației de bibliotecă. Este destinat personalului din instituţiile infodocumentare în cadrul programului de formare profesională continuă.

Managementul proiectelor de bibliotecă

Managementul structurilor infodocumentare are o determinare obiectivă în profundele transformări ce s-au produs, în factorii ce condiţionează caracteristicele şi modalităţile de manifestare a proceselor de management. Între acestea semnalăm:         Creşterea dificultăţii, complexităţii şi diversităţii obiectivelor ce revin structurilor infodocumentare şi componentelor sale; Multiplicarea şi diversificarea influenţelor exercitate de mediul ambiant naţional şi internaţional ce reclamă forme de reacţie şi decizii rapide cu impact nemijlocit asupra caracteristicilor dimensionale şi funcţionale; Amplificarea importanţei proceselor de management în creşterea eficienţei; Amplificarea autonomiei decizionale ce implică decizii adecvate pentru exercitarea volumului sporit de atribuţii, responsabilităţi şi competenţe; Ritmul rapid de generare şi implementare a schimbărilor, a noului tehnic, tehnologic, economic şi managerial, cu reflectare în comprimarea perioadelor de adoptare a deciziilor, situaţie ce reclamă antrenarea unui număr sporit de bibliotecari în procesele decizionale; Ridicarea nivelului de pregătire profesională şi managerială a managerilor şi executanţilor ce face posibilă şi necesară participarea reală a acestora la soluţionarea decizională a multiplelor probleme cu care se confruntă biblioteca.

Marketingul serviciilor infodocumentare

În ultimele decenii, organizaţiile non-profit, inclusiv bibliotecile / serviciile informaţionale, se confruntă cu fenomene considerate specifice sectorului comercial: concurenţa, căutarea permanentă a resurselor suplimentare etc. În acest context, organizaţiile necomerciale apelează tot mai des la idei, tehnici şi metode caracteristice sectorului lucrativ. Astfel, a început să fie vehiculată tot mai intens ideea posibilităţii şi necesităţii aplicării principiilor marketingului în activitatea bibliotecilor, în scopul sporirii eficienţei activităţii lor.

Bibliotecile resimt nevoia unor cadre, care ar cunoaşte şi ar putea implementa în practică principiile şi tehnicile de marketing, care ar recunoaşte importanţa necesităţii studierii necesităţilor consumatorilor de informaţii în procesul de diversificare a serviciilor de bibliotecă, a promovării serviciilor şi activităţilor de bibliotecă, a analizei costurilor şi valorii serviciilor de bibliotecă.

Cursul urmăreşte să ofere competenţe de bază pentru înţelegerea mecanismelor pieţei, metodelor de studiere a pieţei, complexului de acţiuni ce urmează să fie luate în condiţii concurenţiale, principiilor de formare a preţurilor, tehnicilor de promovare a serviciilor şi imaginii bibliotecii. Este destinat personalului din instituţiile infodocumentare în cadrul programului de formare profesională continuă.

Politici culturale şi informaţionale

Timp de două decenii suntem atît martori, cît şi participanţi la unele transformări esenţiale produse în societatea noastră. Republica Moldova a  trecut o perioadă dificilă de constituire în calitate de stat independent, depunînd eforturi considerabile pentru alinierea la valorile şi normele internaţionale şi europene în toate domeniile de activitate. Nu face excepţie nici domeniul culturii. Cultura devine un actor important în definirea politicii naţionale şi în evoluţia relaţiilor internaţionale, pe care le întreţine statul nostru. Lărgirea considerabilă a Uniunii Europene către Est a făcut ca Republica Moldova să devină un stat vecin al acestei comunităţi europene de state, fapt  care generează mai multe provocări de ordin politic, economic, social şi, nu în ultimul rînd, cultural.

Politica culturală reprezintă setul de orientări generale şi coerente cu privire la dezvoltarea sectorului cultural. Ea este întotdeauna un sistem de referinţă pentru acţiunea culturală şi informaţională. În contextul societăţii democratice, politica culturală şi informaţională este rezultatul unui proces de structurare a opţiunilor şi obiectivelor colective referitoare la dimensiunea culturală a ansamblului social.

Orice demers analitic al politicilor şi strategiilor culturale şi informaţionale ale unei ţări europene trebuie să pornească de la recunoaşterea şi evaluarea schimbărilor în plan politic, social şi economic pe care le-a adus sfârşitul mileniului II: globalizarea şi procesul de integrare europeană.

Promovarea imaginii bibliotecii

În prezent, în condiţiile concurenţei şi resurselor limitate, orice instituţie sau organizaţie nu e suficient să-şi administreze eficient activitatea pentru a avea succes. E nevoie şi de o percepere pozitivă din partea societăţii, publicului direct şi indirect al organizaţiei sau instituţiei. Fiind privite ca o activitate de  dirijare a câmpului informaţional al organizaţiei, în scopul creării şi menţinerii unor relaţii benefice cu diverse categorii ale publicului, activitatea de relaţii publice devine o funcţie necesară oricărei entităţi organizaţionale orientată spre succes. Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de comunicare cu diverse segmente ale publicului în scopul obţinerii încrederii, simpatiei şi susţinerii din partea membrilor societăţii este necesară bibliotecarilor, din moment ce serviciile informaţionale au nevoie mai mult decât oricând de construirea unei imagini noi, acest lucru fiind posibil prin comunicarea planificată şi deliberată PR.

Cursul Promovarea imaginii bibliotecii îşi propune drept scop familiarizarea cursanților cu conceptele şi modelele care descriu şi fac posibilă studierea procesului de comunicare PR între bibliotecă şi diversele categorii ale publicului său, cu tehnicile şi metodele PR utilizate în comunicarea cu factorii de decizie, structurile financiare, sponsorii, presa, beneficiarii şi alte categorii de atitudinea cărora depinde reuşita activităţii organizaţiei. La nivel de abilităţi cognitive şi profesionale, scopul cursului este conştientizarea importanţei constituirii şi menţinerii imaginii biblioteci care influenţează opinia publică pentru că răspunde necesităților comunității.

Cursul urmăreşte să ofere competenţe de bază pentru înţelegerea strategiilor de intensificare a serviciilor bibliotecare, a investiţiilor tehnologice de justificare a costului, de determinare a oportunităţilor de parteneriat şi poziţionare a bibliotecii ca lider al noilor tipuri de servicii, formarea imaginii pozitive a bibliotecii.

Studierea necesităților utilizatorilor

Procesele de informatizare a societăţii au schimbat natura cererii utilizatorului de informaţie. Necesităţile informaţionale ale utilizatorilor sunt influenţate şi de factorii ce ţin de reformarea sistemului de învăţământ. Acest sistem determină cererea pentru servicii de asigurare informaţională a proceselor de instruire. Tehnologiile informaţionale schimbă şi modul de utilizare a serviciilor informaţionale. Pe lângă faptul că beneficiarul se află fizic în sfera reală a servirii informaţionale, biblioteca este accesată prin reţelele locale sau Internet. Astăzi observăm tendinţa creşterii numărului utilizatorilor îndepărtaţi de bibliotecă, care recurg la serviciile virtuale ale bibliotecii, ca urmare se lărgeşte accesul la informaţia stocată în bibliotecă. Modul în care biblioteca reacţionează la schimbarea nevoilor utilizatorilor este introducerea noilor servicii însoţite de schimbările tehnologice, schimbările în structura şi organizarea servirii, schimbările în mediul general bibliotecar.

În ultima perioadă bibliotecarii nu se mai limitează la observarea şi modificarea solicitărilor, ci recurg, tot mai frecvent, la cercetarea necesităţilor utilizatorilor de informaţii. Se cercetează opinia publicului despre serviciile prestate, refuzurile, nivelul de confort, regimul de lucru, cerinţe pentru bibliotecar, totodată, studiindu-se piaţa informaţională în totalitate. În baza acestor cercetări biblioteca determină noi servicii posibile, legate de tehnologii informaţionale şi nivelului tehnic contemporan.

La nivel de abilităţi cognitive şi profesionale, scopul cursului este conştientizarea de către cursanţi a importanţei studierii particularităţilor necesităţilor informaţionale, cunoaşterea cărora este evidentă în activitatea informaţională a specialiştilor din instituţiile infodocumentare; crearea deprinderii de cercetare a necesităţilor informaţionale a deferitor categorii de beneficiari.